16.09.2009
Intervenţie a profesorului Dimitrios Tselenghidis pe lângă Sfântul Sinod al Bisericii Greciei pentru dialogul cu catolicii
Profesorul de dogmatică de la Facultatea de Teologie a Universităţii Aristotelice din Tesalonic, domnul Dimitrios Tselenghidis, în scrisoarea sa către Sfântul Sinod al Bisericii Greciei cere de la ierarhi să se ocupe cu textul de la Ravenna şi să ia o poziţie în chestiunea primatului papal înainte de întrunirea critică a Comisiei Mixte de Dialog între ortodocşi şi romano-catolici în luna octombrie ce se apropie, în Cipru. O scrisoare asemănătoare domnul profesor a trimis şi către Sfântul Sinod al Bisericii Ciprului, dar şi către Sfânta Chinotită a Sfântului Munte. Textul scrisorii este următorul:
Universitatea Aristotelică din
Tesalonic,
Facultatea de Teologie,
Secţia Teologie, 10.09.2009,
Catedra de Teologie Dogmatică
Profesor Dimitrios Tselenghidis,
54121 Tesalonic
Telefon birou: 2310-996 957
Telefon domiciliu: 2310-34 2938
Către Sfântul Sinod al Bisericii
Greciei
Ἰ. Γενναδίου 14
11521 Ἀθήνα
Notificare: Către toţi ierarhii Bisericii Greciei
Preafericite Sfinţite Preşedinte, Înaltpreasfinţiţi Arhierei,
Urmărind cu un profund
sentiment de responsabilitate situaţia bisericească din epoca
noastră ca simplu credincios, dar şi ca profesor universitar de Teologie
Dogmatică a Bisericii, aş vrea să mă adresez Dumneavoastră cu evlavie ca spre
cea mai înaltă autoritate a Bisericii noastre locale în legătură cu o temă
teologică foarte serioasă.
Pricina care m-a determinat
la trimiterea acestei scrisori a rezultat din contactul meu cu unii
mitropoliţi.
La întrebarea mea precisă
adresată Acestora, dacă Biserica Greciei a discutat în Sinod şi a luat o
poziţie vizavi de respectivul dialog teologic bilateral referitor la primatul
papal, au răspuns că nu au cunoştinţă de toată această chestiune. Astfel, am
considerat oportun să vă scriu cele de mai jos.
În luna octombrie a anului în curs va avea
loc în Cipru, după cum se ştie, poate cea mai critică de până acum Întrunire a
Comisiei Mixte Internaţionale pentru Dialogul Teologic dintre ortodocşi şi
romano-catolici.
Deoarece
Textul Comun, care se va emite de către această Întrunire va avea o importanţă
catalizatoare în ceea ce priveşte evoluţia relaţiilor dintre cele două părţi în
dialog, consider de datoria mea să vă rog stăruitor să întruniţi cât
mai curând posibil Sinodul Extraordinar al Ierarhiei, pentru a dezbate cu atenţie
conţinutul exact al acestui Dialog Teologic.
Comisia
Mixtă Internaţională se va ocupa mai exact cu „rolul episcopului Romei în societatea (comuniunea) tuturor
Bisericilor" (vezi Textul de la Ravenna, paragraful 45).
Cu smerenie gândesc că, dacă respectabila noastră Ierarhie va discuta teologic
tema şi se va raporta cu elocvenţă la ea, va fi hotărâtoare prezenţa
reprezentantului Bisericii noastre locale în Comisia Mixtă şi, în special, la
redactarea finală a Textului Comun al Întrunirii Internaţionale.
În acest fel ierarhia noastră
va acţiona în timp util şi preventiv, pentru a nu trebui să intervină mai
târziu pentru a vindeca, după cum va trebui în funcţie de necesităţi,
judecând din cele de pe urmă, posibilele eşecuri teologice şi ecleziologice din
Textul Comun, fapt care, indirect, va expune şi pe reprezentantul ei trimis în
Comisia Mixtă.
În plus, să mi se îngăduie să exprim
cât mai concis posibil şi părerea mea teologică asupra temei în discuţie. Dezbaterea teologică programată despre primatul episcopului
Romei „într-o mai mare
profunzime", în luna octombrie
ce se apropie, în Cipru, este din punct de vedere metodologic grăbită şi în
esenţă prematură. Şi lucrul acesta deoarece, conform
deontologiei teologice patristice, va trebui să anticipeze numaidecât
dezbaterea teologică despre diferenţa de bază
dintre noi şi romano-catolici în ceea ce priveşte dogma, şi în mod deosebit, în
ceea ce priveşte Filioque,
infailibilitatea şi harul creat, pe care în mod greşit continuă
să le susţină. Aceste erezii dogmatice contribuie
definitoriu la conturarea identităţii romano-catolicismului şi golesc din punct de vedere teologic eclesiologia şi
misteriologia lui, adică desfiinţează în mod esenţial caracterul prin excelenţă
al Bisericii de „comuniune (societate) a îndumnezeirii" omului.
Doar după deplina noastră identitate în
dogmă poate urma o dezbatere despre modul de conducere a Bisericii. Diferenţierea
noastră în dogmă, conform literei şi duhului Sinoadelor Ecumenice, care reiese
clar din Actele lor, îi aşează pe
romano-catolici în afara Bisericii, fapt care se confirmă şi
empiric de întreruperea comuniunii inter-sacramentale dintre noi vreme de o mie
de ani.
Aşadar, cum era de aşteptat, rezultă
următoarea întrebare teologică: cum vom putea
să discutăm raţional în respectivul Dialog Teologic cu romano-catolicii despre
poziţia instituţional-ierarhică a unei persoane (adică a papei) în Biserică, de
vreme ce această persoană se află încă esenţial, dar şi formal, în afara
Bisericii?
Dacă totuşi va avea loc doar teoretic
o dezbatere despre primatul episcopului Romei, să mi se permită şi aici să
amintesc adevărul istoric indiscutabil că: niciodată
Biserica în primul mileniu nu a recunoscut episcopului Romei vreun primat de
autoritate şi jurisdicţie pe plan universal. Autoritatea
supremă în Biserica din întreaga lume (Οικουμένη) a fost exercitată întotdeauna
numai şi numai de către Sinoadele Ecumenice.
De
altfel, niciodată Biserica Ortodoxă nu a acceptat primatul papal, cum a
fost înţeles şi interpretat acesta de către Conciliul I Vatican, care
l-a proclamat pe papa ca interpret infailibil al conştiinţei Bisericii cu
posibilitatea de a fi în opoziţie chiar şi
cu hotărârile vreunui Sinod Ecumenic. Cu alte cuvinte,
papa în Apusul catolic - prin
„infailibilitatea" sa reglementată dogmatic şi de către Conciliul II Vatican şi
prin primatul jurisdicţional revendicat peste întreaga Biserică - a luat în mod arbitrar locul Duhului Adevărului în Biserica
Universală.
În consecinţă, prin înţelegerea
primatului jurisdicţional al papei cu caracter eclezial se anulează nu pur-şi-simplu şi nu doar sistemul sinodal de
conducere al Bisericii, ci în mod esenţial însăşi prezenţa Sfântului Duh în ea.
Cu toate cele scrise pe scurt, mă
adresez Dumneavoastră, respectabililor noştri ierarhi, pentru a vă exprima neliniştile mele cu
caracter eclezial şi în acelaşi timp să aduc în atenţia Dumneavoastră o
evaluare teologică rezumativă asupra metodologiei şi conţinutului respectivului
Dialog Teologic bilateral în cadrul Comisiei Mixte Internaţionale.
Sper că Sfântul Duh care
îndreptează fiinţa Bisericii, ca să înveţe drept cuvântul Adevărului, se va
exprima prin Dumneavoastră, pentru că Dumnezeul nostru Treimic a binevoit ca în mod sinodal Biserica Lui să
se exprime instituţional.
Cu profund respect sărut dreapta Dumneavoastră,
Dimitrios Tselenghidis,
Profesor la Facultatea de Teologie
din cadrul Universităţii
Aristotelice - Tesalonic
(traducere din neogreacă de ieromonahul Fotie; sursa: http://orthodoxia-pateriki.blogspot.com/2009/09/blog-post.html, via http://thriskeftika.blogspot.com/2009/09/blog-post_16.html )