Prăznuirea sărbătorii Tronului Patriarhiei Ierusalimului


05.11.2009 Gregorian/ 23.10.2009 Iulian

Prăznuirea sărbătorii Tronului Patriarhiei Ierusalimului

POMENIREA SFÂNTULUI IACOV,
 FRATELUI LUI DUMNEZEU,
 SE PRĂZNUIEŞTE PANIGIRIC
DE CĂTRE PATRIARHIA IERUSALIMULUI
CA SĂRBĂTOARE A TRONULUI EI


       Sfântul Iacov, fratele după trup al Domnului, pentru care se şi numeşte „fratele lui Dumnezeu", este primul ierarh al Bisericii Ierusalimului.
        Este cel pe care însuşi Domnul l-a aşezat în vrednicia episcopală a păstoririi Maicii Bisericilor. Acest lucru îl confirmă Biserica în condacul sărbătorii Sfântului Iacov: „Dumnezeu, Cuvântul Cel Unul-Născut al Tatălui, Care a venit la noi în zilele mai de pe urmă te-a arătat pe tine, minunate Iacove, întâi păstor şi dascăl al Ierusalimului şi credincios iconom al tainelor duhovniceşti, pentru aceea pe tine toţi te cinstim, apostole".
        Din acest motiv, Patriarhia Ierusalimului deţine din cele mai îndepărtate vremuri o sfântă biserică în cinstea Sfântului Iacov, fratele lui Dumnezeu, lângă Biserica Învierii. Prin treptele acestei biserici Frăţia Sfântului Mormânt are propriul acces interior spre Biserica Învierii. Această biserică a fost cedată de către Patriarhie comunităţii ei ortodoxe din Ierusalim vorbitoare de limbă arabă, pentru a fi folosită ca biserica ei catedrală cu slujbe în limba arabă. Din acest motiv, odată cu încheierea sărbătorii în patriarhie, epitropul Sfântului Iacov înmânează cheile bisericii patriarhului ca semn de cerere şi ascultare, iar patriarhul i le dă iarăşi înapoi.
         În această biserică şi anul acesta s-a prăznuit festiv de către Patriarhia Ierusalimului pomenirea Sfântului Iacov.
          De cu seară s-a săvârşit Vecernia Mare cu Litie prezidând Preafericitul Patriarh  Teofil al III - lea al Ierusalimului.
         În ziua sărbătorii s-a săvârşit Utrenia şi Dumnezeiasca Liturghie prezidând Sanctitatea Sa, Patriarhul Teofil şi arhiereii Tronului coliturghisitori, Preasfinţitul Mitropolit Isihie de Kapitoliada şi Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Metodie de Tabor, ieromonahi aghiotafiţi şi preoţi slujitori ai sfintei biserici, părintele iconom Issa Fuad şi părintele presbiter Farah Dambur.
    Dumnezeiasca Liturghie a fost plină de umilinţă, mistagogică şi sfinţitoare prin modul de slujire al Patriarhului  şi al coliturghisitorilor, graţie melosului bizantin al corului patriarhiei în limba greacă şi al sfintei biserici în arabă şi graţie evlaviei pleromei hristonimice elinofone, arabofone şi rusofone, împărţită prin limbă, dar unită într-un  gând în credinţa ortodoxă.
         Acestei turme a propovăduit cuvântul dumnezeiesc Preafericitul:
       „Bucură-te, Sioane sfinte, Maica Bisericilor, locaşul lui Dumnezeu, căci tu ai primit întâi iertarea păcatelor prin înviere" (Stihira Învierii pe glasul al 8 - lea).
    Iubiţii mei fraţi, binecredincioşi creştini, evlavioşi închinători,
         Se bucură astăzi Sfântul Sion, Sfânta cetate a Ierusalimului, pentru că Biserica Ierusalimului s-a dovedit locaşul lui Dumnezeu şi Maica tuturor Bisericilor. Se bucură Biserica Ierusalimului la sărbătoarea de astăzi a pomenirii Sfântului, slăvitului Apostol Iacov, fratele lui Dumnezeu şi primul ei ierarh. Se bucură Sfânta Biserică a Ierusalimului, pentru că locaşul lui Dumnezeu, dumnezeiasca zidire, care este temeluită pe sângele Crucii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, dar şi pe sângele împreună-pătimitor al Sfântului Apostol Iacov  îşi extinde fără întrerupere misiunea sa luminătoare, sfinţitoare şi mântuitoare în lume şi pentru lume în veci. Iar locaşul şi zidirea lui Dumnezeu nu este altceva decât Unul-Născut, Cuvântul lui Dumnezeu-Tatăl, Care a venit în vremurile mai de pe urmă către noi oamenii, Hristos, Care l-a arătat pe Iacov minunatul, întâi păstor al Ierusalimului şi dascăl şi credincios iconom al tainei celei duhovniceşti.
         Pe acest sfânt apostol Hristos l-a aşezat pe Tronul împărăţiei şi al dreptăţii Lui după Apostolul Pavel, care urmează psalmistului: „Iar către Fiul zice: Scaunul Tău, Dumnezeule, în veacul veacului; toiagul dreptăţii, toiagul Împărăţiei Tale; iubit-ai dreptatea şi ai urât fărădelegea; pentru aceasta te-a uns pe tine, Dumnezeul Tău cu untdelemnul bucuriei mai mult decât pe părtaşii Tăi" (Evrei 1, 8-9). Exact acest Tron al Împărăţiei lui Dumnezeu, iubiţii mei fraţi, dar şi al dreptăţii Lui, l-a împodobit Sfântul Iacov cinstit astăzi, care a fost primul episcop al Ierusalimului, hirotonit de către însuşi Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Acesta a scris şi a expus primul Dumnezeiasca Liturghie, fiind învăţat aceasta de către însuşi Hristos, după cum ne informează sinaxarul său. Acesta a fost cel dintâi care a convocat şi primul Sinod al Sfinţilor Apostoli în Ierusalim, temeluind astfel sistemul sinodal al conducerii Bisericii lui Hristos în Duhul Sfânt. „Legea vieţii ai pus în Biserica lui Hristos, prin de viaţă făcătorul Duh, împreună legiuind şi propovăduind", spune imnograful său.
        Şi această lege, legea vieţii Bisericii, a pecetluit-o Sfântul Iacov prin sângele său martiric, făcându-se astfel propovăduitor şi următor al Patimii Domnului nostru Iisus Hristos: „Pe Tine, Doamne", strigă imnograful, „cu glas slobod Te-a propovăduit fratele Tău cel drept, următor patimii Tale făcându-se".
      Legea vieţii Bisericii, care este Mântuitorul şi Izbăvitorul Hristos, a binevestit-o şi o binevesteşte Apostolul Iacov cu fapta şi cu cuvântul, atât prin mucenicia sa, cât şi prin Epistola sa Sobornicească. „Pe care L-ai născut cu trup, Fecioară Maică" - glăsuieşte iarăşi imnograful, „strălucind din Tatăl, pe Acesta, Curată, Iacov L-a propovăduit şi L-a mărturisit ca Dumnezeu al tuturor".
        Pe acest apostol al lui Dumnezeu şi al Mântuitorului nostru Hristos, care a fost însuşi văzător şi martor al tainei Bisericii arătate în spaţiu şi în timp şi, desigur, a tainei Bisericii Ierusalimului, îl rugăm noi credincioşii, sărbătorind cinstita lui pomenire, ca să ne elibereze pe noi de patimi şi de căderile noastre, iar prin mijlocirile sale să ne învrednicească de împărtăşirea de sus şi de Lumina cea neînserată. Amin".
        La Liturghie a participat şi Consulul General al Eladei în Ierusalim, domnul Sotirios Athanasiou.
       După Dumnezeiasca Liturghie, în sunetul clopotelor Bisericii Învierii, Patriarhul şi coliturghisitorii îmbrăcaţi în veşminte şi cântând, s-au suit interior pe treptele Sfântului Iacov spre curtea Bisericii Mănăstireşti a Sfinţilor Constantin şi Elena. Aici, după tipic, au aşteptat arhiereii Patriarhiei, care s-au unit cu sinodia patriarhală, ce s-a îndreptat spre Patriarhie prin poarta mănăstirii centrale, de-a lungul căreia s-au dat binecuvântările cuvenite fiecăruia din cei ce au luat parte la sărbătoare.
      În Patriarhie, după urcarea în Sala Tronului, a avut loc o ectenie şi s-a cântat polihroniu. În continuare a avut loc cuvântarea patriarhului Teofil al Ierusalimului:

      „Cuvântul cel mai înainte de veci, născut negrăit din Tatăl, sălăşluindu-se în pântecele tău, Fecioară Maică, sub vremi, l-a arătat pe Iacov Apostol" - spune imnograful Bisericii.
    Pe apostolul Iacov, cel numit şi „fratele lui Dumnezeu" ni l-a arătat şi nouă astăzi şi pomenirea sa săvârşită panegiric şi euharistic în Biserica ce-i poartă numele, care este lângă Biserica Învierii.
     „Ce minte omenească poate să-ţi împletească imne de laudă, Iacove, care eşti luminat cu harurile virtuţilor"? - se întreabă prin glasul imnografului Sfânta noastră Biserică a Ierusalimului.
Şi aceasta, pentru că Sfântul Apostol Iacov cinstit astăzi ne-a dăruit prin Mântuitorul nostru Hristos sfânta comoară a succesiunii apostolice, ca şi a sfântului şi dumnezeiescului aşezământ al Bisericii numit - sinodalitate.
      Sfânta noastră Biserică, străvechea Patriarhie a Ierusalimului, urmând primului Ei Ierarh, păstor şi dascăl, care a pecetluit cu cinstitul său sânge mărturia şi comuniunea apostolică a lui Hristos în Sfintele Locuri, rămâne fidelă şi neclintită în predania strămoşească şi mântuitoare a primului Ei Ierarh, rugându-ne neîncetat pentru mila, viaţa, sănătatea şi bunăstarea străvechii noastre Frăţii a Sfântului Mormânt, pentru pace şi dreptate în lume şi cu precădere în tulburata noastră regiune. Mulţi ani tuturor. Amin".   
       A urmat urarea praznicală când toţi au dat slavă şi au mulţumit lui Dumnezeu, Care dăruieşte Ortodoxiei astfel de prilejuri de sfinţire şi de îmbogăţire duhovnicească.

(traducere din elină de monahul Leontie
cf. http://www.jerusalem-patriarchate.info)




Sfanta Manastire Pantocrator
Powered by active³ CMS - 19.04.2024 00:05:07