26-10-2009
(GREGORIAN)
13-10-2009 (IULIAN)
ÎMPREUNĂ-PRĂZNUIRE
A SFÂNTULUI SAVA CEL SFINŢIT
DE CĂTRE PĂRINŢII AGHIOTAFIŢI[1]
ŞI AGHIORIŢI
La
doi ani după întâlnirea Patriarhului Athenagora al Constantinopolului cu Papa Paul
al VI- lea în Ţara Sfântă şi în Patriarhia Ierusalimului în decembrie 1963, biserica
romano-catolică a întors Maicii Bisericilor din Sion moaştele Cuviosului Părintelui
nostru Sava cel Sfinţit, care au fost furate de cruciaţi şi duse în Veneţia.
După înţelegerile şi pregătirea
prealabilă, moaştele Sfântului Sava au ajuns la Ierusalim pe 13
octombrie 1965, însoţite de o delegaţie a Patriarhiei Ierusalimului, care s-a
deplasat în Italia în acest sens, delegaţie constituită din actualul mitropolit
Vasilios de Cezareea, actualul mitropolit Chiriac de Nazaret (atunci
ierodiacon) şi de adormiţii întru fericire mitropolitul Gherman de Petra şi arhimandritul
Serafim, duhovnicul Mănăstirii Sfântul Sava.
Sfintele
moaşte au fost duse de la
Poarta lui David în procesiune în Biserica Învierii, unde au
şi rămas timp de o săptămână pentru închinare.
În
continuare, sfintele moaşte au fost duse în Sfânta Mănăstire întemeiată de Cuviosul
Sava, unde de atunci rămân comoară şi vistierie, izvor de putere şi de
tămăduiri pentru părinţii mănăstirii şi pentru închinătorii ei.
Acest
eveniment al aducerii a fost consfinţit cu prăznuire în Patriarhia
Ierusalimului, însă cu totul şi cu totul praznical în Sfânta Lavră a Cuviosului
Sava, către care, în fiecare an pe 13 octombrie, este trimisă o delegaţie
arhierească din Ierusalim. O slujba specială a fost întocmită de către
fericitul imnograf, Mitropolitul Nikodimos de Patras, iar Slujba Acatistului
Sfântului Sava, îl are ca autor pe imnograful Marii Biserici a lui Hristos,
fericitul părinte Gherasim de la Schitul Sfânta Ana Mică.
Şi
anul acesta sărbătoarea s-a ţinut conform tipicului savait printr-o priveghere
de toată noaptea la care a participat Preafericirea Sa Teofil al III - lea, Patriarhul
Ierusalimului, venind de cu seară în Sfânta Lavră a Sfântului Sava cu Bătrânul
Arhisecretar, Arhiepiscopul Aristarh de Konstantina şi cu preoţi din cadrul
Patriarhiei.
În
mod deosebit a emoţionat şi a creat o înălţare duhovnicească participanţilor la
sărbătoare prezenţa obştii Danieleilor din Sfântul Munte Athos, psalmodia
bizantină autentică şi preţioasa şi marea icoană argintată a Maicii Domnului
Triherusa („Cea cu trei mâini"), pe care a zugrăvit-o părintele Daniil Iconograful,
ieromonah danieleu, ca donaţie a evlavioşilor creştini prin mijlocirea
monahului aghiopavlit - părintele Nikodimos, după originalul icoanei Maicii
Domnului Triherusa, ce se află în Sfânta Mănăstire Hilandar din Sfântul Munte
Athos, adusă aici de către Cuviosul Sava Sârbul, când acesta a vizitat Mănăstirea
Sfântului Sava în veacul al XIII - lea.
La
slujbă şi la Dumnezeiasca
Liturghie au participat cu adâncă umilinţă mulţi credincioşi
ortodocşi ai Patriarhiei vorbitori de limba arabă din Bethleem, Betzalla şi
Satul Păstorilor.
Acestora
le-a predicat dumnezeiescul cuvânt Preafericitul Patriarh Teofil, scoţând în
evidenţă cu deosebire virtutea Cuviosului Sava, cuvioşia, înfrânarea, dar şi
activitatea sa pastoral-misionară pentru Ortodoxie prin lupta sa împotriva
ereziei monofizitismului şi binecuvântarea sfintelor sale moaşte pentru mănăstire
şi pentru închinătorii ei.
Întreaga
sărbătoare în mediul pustiu al Lavrei, înnoită prin paraclise, pictură şi
spaţii de cazare de către nevoitorul şi iubitorul de osteneală, duhovnicul ei -
preacuviosul şi învăţatul arhimandrit părintele Evdokim, a devenit un prilej de
încărcare spirituală şi comuniune duhovnicească cu întemeietorul mănăstirii,
Cuviosul Sava cel Sfinţit, cu Sfântul Ioan Damaschin, cu Cuviosul Xenofont şi cu
alţii care s-au nevoit în această Lavră şi în prezenţa părinţilor aghiotafiţi şi
athoniţi.
După
Dumnezeiasca Liturghie, Preafericitul Teofil, Patriarhul Ierusalimului, a
rostit către părinţi şi către adunarea bisericească următoarele:
„Harul
Preasfântului Duh ne-a adunat pe noi astăzi în Lavra Cuviosului Sava cel
Sfinţit, ca să prăznuim o îndoită sărbătoare: aducerea moaştelor Cuviosului
Sava şi aducerea icoanei Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu Triherusa, pe care
a zugrăvit-o monahul danieleu Daniil, după icoana care a aparţinut Sfântului
Ioan Damaschin şi care a fost dusă în Sfânta Mănăstire Hilandar de către
Sfântul Sava Sârbul.
Prin aceste două evenimente
înţelegem importanţa timpului liturgic al venirii lui Hristos în prezent,
trecut şi viitor, toate aceste momente ale timpului unite în Trupul lui Hristos.
Pe acest Hristos Îl trăim noi în acest loc sfânt de închinare şi străveche
mănăstire, participând la Dumnezeiasca
Liturghie.
Dorim prin mijlocirile Cuviosului
Sava cel Sfinţit, ale Sfântului Nicolae, Episcopul Mirelor, şi ale Sfântului
Ioan Damaschinul, sănătate sufletească şi trupească celor ce se nevoiesc în
mănăstire, închinătorilor Lavrei şi frăţiei noastre aghiotafite.
Maica Domnului este ocrotitoarea
Sfântului Munte şi noi îi avem co-liturghisitori pe slujitorii Acesteia şi
reprezentanţii Republicii Athonite, care sunt prilejuitorii aducerii sfintei Ei
icoane, cărora le şi mulţumim şi le exprimăm dorinţa noastră ca icoana să
rămână semnul legăturii dintre Patriarhia Ierusalimului şi părinţii athoniţi.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos cu noi cu toţi. Amin. Mulţi ani".
(text tradus din elină de monahul Leontie cf. http://www.jerusalem-patriarchate.info/gr/news.php)
[1] Aşa se numesc părinţii ortodocşi - slujitori şi păzitori ai Sfântului Mormânt (n.tr.).