Mărturii ortodoxe şi latinofrone în Tesalonicul zilelor noastre


Mărturii ortodoxe şi latinofrone în Tesalonicul zilelor noastre

 

În Tesalonic, pe 20-5-2009, Catedra de Teologie a Facultăţii de Teologie, Universitatea Aristotelică, a organizat o  Conferinţă Ştiinţifică cu titlul „Dialogul teologic dintre Biserica Ortodoxă şi cea Romano-catolică". Au participat clerici, profesori universitari  din Tesalonic, Roma şi Monacco, precum şi înalţi prelaţi catolici.

Din partea Bisericii Romano-Catolice au fost invitaţi: Cardinalul Walter Kasper, Preşedintele Consiliului Pontifical pentru promovarea Unităţii Bisericilor Creştine şi copreşedinte al Comisiei Mixte pentru Dialog Teologic, Ioannis Spiteris, Arhiepiscopul Kerkirei şi Locţiitor al Vicariatului Apostolic din Tesalonic şi Dimitrios Salahas, Exarhul greco-catolicilor (uniţi) din Grecia.

Din partea Bisericii Ortodoxe, printre alţii, au fost invitaţi celălalt copreşedinte al Comisiei Mixte, ÎPS Ioannis Zizioulas , Mitropolit de Pergam şi ÎPS Hrisostomos Savvatos, Mitropolit de Messinia.

Domnul profesor Dimitrios Tselenghidis, de la Facultatea de Teologie din Tesalonic, cunoscut pentru poziţiile sale tradiţionale, patristice şi ortodoxe a fost prezent şi domnia sa cu un referat mărturisitor. Tot ce s-a spus are o deosebită importanţă, pentru că s-a criticat din punct de vedere ortodox controversatul „text comun (ortodox-catolic) de la Ravenna" şi s-au conturat poziţii ferme în ceea ce priveşte problematica dialogurilor.

Întrunirea de dimineaţă ,ce a început la orele 9, a fost prezidată de profesorul P. Vasileiadis, Şeful Catedrei de Teologie. Între 9.00-9.30 au avut loc salutările, după care cardinalul Walter Kasper a susţinut timp de 40 de minute (9.30-10.10) referatul cu titlul „Apostolul Pavel şi provocările ecumenice pentru Biserică astăzi". A urmat apoi pentru 20 de minute (10.10-10.30) profesorul Athanasios Vletsis cu referatul „De la dialogul iubirii la dialogul adevărului: pasul care a pecetluit relaţiile dintre cele două Biserici".  Următoarele 40 de minute au fost alocate referatului „Poziţionarea Răsăritului şi a Apusului faţă de primatul episcopului Romei în primul mileniu. Contribuţie la problematica Dialogului Teologic cu Biserica Ortodoxă", referat susţinut de Profesorul  Ioannis Spiteris, Arhiepiscop romano-catolic de Kerkira.

După o pauză de 40 de minute (10.50-11.30), timp de 20 de minute (11.30-11.50) a vorbit din partea Patriarhiei Ecumenice Marele Arhidiacon Dr. Maximos Vghenopoulos despre „Primatul episcopului Romei în cadrul Bisericii nedespărţite în lumina teologiei ortodoxe mai noi" (sic!, da, aţi citit bine; „mai noi" sau „recente"  îl traduce pe „της νεότερης" din expresia „ υπό το φως της νεότερης ορθόδοξης θεολογίας").

 Între 11.50-12.10,  Arhiepiscopul prof. Dimitrios Salahas, Exarhul greco-catolicilor (uniaţilor) din Grecia a susţinut comunicarea cu titlul „Textul de la Ravenna în lumina Canoanelor Bisericii nedespărţite".

Următoarele 20 de minute (12.10-12.30) au fost alocate profesorului Gheorghios Martzelos pentru referatul cu tema „Puncte teologice interesante din punct de vedere ortodox în Textul de la Ravenna". A urmat o oră de discuţii (12.30-13.30) cu care s-a încheiat Întrunirea de dimineaţă.

Întrunirea de după-amiază s-a desfăşurat sub preşedinţia profesorului G. Martzelos, Directorul Institutului Patriarhal de Studii Patristice din Tesalonic şi a început cu referatul profesorului  de Dogmatică al Facultăţii de Teologie din Tesalonic,  domnul Dimitrios Tselenghidis, renumit pentru  poziţiile sale tradiţionale, patristice şi ortodoxe. Domnia sa a vorbit timp de 20 de minute (17.30-17.50)  despre „Nelinişti în rândurile ortodocşilor  pretextate de textul de la Ravenna" („Ορθόδοξοι προβληματισμοί με αφορμή το κείμενο της Ραβέννας")[1]. Prezenţa şi mărturia sa ortodoxă au fost primite cu mult entuziasm şi cu îndelungate aplauze de creştinii ortodocşi ce au umplut sala - la Întrunirea de seară - pentru a-l asculta pe marele mărturisitor şi profesor  de teologie. De faţă era şi cardinalul Walter Kasper, aşa că îi felicităm pe fraţii noştri ortodocşi din Grecia, care, prin prezenţa numeroasă şi felul entuziast prin care au întâmpinat comunicarea ortodoxă a domnului Tselenghidis, au făcut o frumoasă demonstraţie a ataşamentului lor istoric la Predaniile Sfinţilor Apostoli, ale Sfinţilor Părinţi, ale Sfinţilor Martiri şi Mărturisitori care au pecetluit cu sângele lor „credinţa cea o dată predată sfinţilor" (Iuda 1:3) şi şi-au manifestat oprobiul faţă de panerezia ecumenismului în general, şi a ecumenismului romano-catolic , în special, ecumenism ce ne propune prin textul de la Ravenna acceptarea unui „primat papal diaconal" („de slujire" - chipurile) - dar totuşi, primat - însă nu cel istoric („primul între egali") şi în interiorul Ortodoxiei (când papa i-ar urma lui Petru nu numai în întreita lepădare, ci şi în adevărată pocăinţă, „plângând cu amar", lepădând ereziile şi primind Botezul lacrimilor şi cel sacramental în Biserica Ortodoxă), ci un primat „delicat ambalat" (cum se poartă la Vatican) străin de Predania ortodoxă bimilenară.

             A urmat între 17.50-18.10, ÎPS prof. Hrisostomos Savvatos, Mitropolit de Messinia cu tema „Problematica acceptării bisericeşti a textelor comune ale Dialogului Teologic dintre Biserica Ortodoxă cu cea Romano-catolică.

              În continuare (18.10-18.30) profesorul P. Vasileiadis, Şeful Catedrei de Teologie, a vorbit despre „Probleme şi perspective în Dialogul Teologic dintre Biserica Ortodoxă şi cea Romano-catolică"

                După o pauză de jumătate de oră (18.30-19.00), a urmat timp de 40 de minute (19.00-19.40) ÎPS Ioannis Zizioulas , Mitropolit de Pergam, academician, care a vorbit despre „Dialogul între Biserica Ortodoxă şi cea Romano-catolică. Trecut - Prezent -Viitor". În timp ce co-preşedintele Comisiei Mixte de Dialog ortodoxo-catolic îşi susţinea comunicarea, un tânăr student masterand la Universitatea Aristotelică din Tesalonic, ridicându-se în picioare, l-a întrerupt printr-un cuvânt politicos şi l-a mustrat pe Mitropolitul Ioan al Pergamului spunându-i: „Înalt Prea Sfinţia Voastră, acestea aţi mers şi le-aţi semnat la Ravenna?".  Pe când la dojana inadmisibilă a Preşedintelui Întrunirii de după-amiază, d-l Gh. Martzelos, că nu-i este ruşine să-l întrerupă pe Mitropolitul Pergamului, tânărul student păşeşte spre a doua mărturisire şi mustrare: „Dumneavoastră să vă fie ruşine, Domnule Profesor, care pe un Sever şi un Dioscor i-aţi „făcut" ortodocşi prin teza voastră de doctorat".

După  Discuţiile programate (19.40-20.40) au urmat Concluziile prezentate de Prof. Asist. Hrisostomos Stamoulis, concluzii programate pentru orele 20.40-21.00. Iată rezumatul comunicării domnului profesor Dimitrios Tselenghidis, prezentat de Asist. Prof. Univ. Hrisostomos Stamoulis în cadrul Concluziilor Conferinţei Ştiinţifice: „Profesorul a semnalat printr-o atitudine foarte critică faptul că în Textul comun de la Ravenna Eclesiologia Ortodoxă se extinde şi se aplică într-un mod inadmisibil şi asupra eterodocşilor. Acest lucru se face necondiţionat, adică fără să se aibă în vedere  diferenţele existente, fapt care legiferează ecleziastic  eterodoxia şi o egalizează cu Ortodoxia. Această inovaţie eclesiologică străbate întregul Text comun şi evidenţiază paradoxuri eclesiologice individuale, care falsifică conştiinţa Ortodoxiei de până acum. Textul comun arată că subînţelege clar faptul că ortodocşii şi romano-catolicii aparţin „Bisericii celei Una" şi că romano-catolicii au credinţă apostolică comună cu ortodocşii, în ciuda identificării fiinţei (ουσια) şi lucrării (ενεργεια) în Dumnezeu, în ciuda adaosului „Filioque", în ciuda învăţăturii lor dogmatice greşite despre caracterul creat al Harului necreat şi îndumnezeitor. Toate cele de mai sus, asupra cărora persistă insistent până astăzi romano-catolicii, anulează  (invalidează) în fapt caracterul Bisericii ca „societate (comuniune) a îndumnezeirii", cu importanţa ontologică a termenului, în sensul participării reale şi nu simbolice a omului la viaţa dumnezeiască. Anulează însă în acelaşi timp şi caracterul substanţial al tainelor lor. De aceea, şi întotdeauna, în baza formulării de la Ravenna, se poate susţine că baza dialogului, evaluată teologic, este, din păcate,cu desăvârşire eronată. Şi aceasta, pentru că au fost marginalizate premizele biblice şi patristice de bază menţionate. De aceea, şi eşecul substanţial al Dialogului Teologic real este  de prevăzut. Dialogul Teologic a condus deja Comisia Mixtă Internaţională la elaborarea a zece Texte comune fară premizele de mai sus, de vreme ce în nici un Text comun nu se vorbeşte despre o condamnare clară a dogmelor inovatoare ale romano catolicismului, precum cea a Filioque-lui de exemplu. Fericitul Stareţ, Părintele Paisie Aghioritul, privind această practică cu o vădită nelinişte duhovnicească, a subliniat excelent şi profetic: „Din altă parte am pornit şi în altă parte ajungem, fără să  înţelegem lucrul acesta, atunci când nu mergem pe urmele Sfinţilor Părinţi".

De la începutul secolului XX, prin cunoscuta Enciclică Patriarhală din 1920, a început să fie marginalizat cu totul sfatul Sfântului Grigorie Palama către romano-catolici ca să-şi însuşească alte premize pentru Dialogul Teologic cu eterodocşii. Astfel, s-a inaugurat un alt drum ne-patristic, cu consecinţa inevitabilă acum: „Să mergem în altă direcţie fără (poate) să o înţelegem." Textul de la Ravenna, cu a cărei critică teologică s-a ocupat d-nul Tselenghidis, prezintă elocvent consecinţele negative ale premizelor eronate ale Dialogului Teologic şi anticipează şi calitatea următorului Text comun din luna octombrie în Cipru; doar dacă între timp nu se vor schimba premizele Dialogului."

Monahul Leontie

 


[1] Înregistrarea video a referatului poate fi urmărită de către cunoscătorii de limbă greacă accesând link-ul: http://www.impantokratoros.gr/80A8DE3A.el.aspx



Print-icon 

Login-iconLogin
active³ 5.4 · IPS κατασκευή E-shop · Disclaimer